Posts Tagged ‘Memento’

Fraţilor am observat că de fiecare dată când sunt “ciupit” am nişte idei geniale pentru blog. Partea tristă vine acum… când se face “lumină” nu îmi amintesc.
Revenind la ale mele, astăzi se încheie o săptămână foarte bizară pentru mine. Se încheie cu bine… spre foarte bine chiar.
Bat câmpii aiurea şi nu îmi place. Trei rânduri [...]


Iarăşi toamnă… Am clipit de câteva ori şi gata cu vara. M-am trezit azi dimineaţă cu o poftă nebună să dau la o parte draperiile portocalii de la geam şi să mă uit cu ochii între-deschişi la un soare de ora 12. Da de unde…
Nişte nori ai naibii de antipatici se pişau, scuzaţi cuvuntul antipatici, [...]


Review

29Sep09

A trecut fix un an de când Bucureştiul este casa mea. În 365 de zile doar o mică parte (maxim 50 şi cu ele cred că exagerez) mi le-am petrecut acolo unde m-am născut, în Piatra Neamţ. Mi-e dor de casă, mi-e dor de prieteni şi de obiceiurile mele de acolo, dar… mi-e bine aici.
În [...]


Okay, blogul e un mare editorial. Îţi scrii părerile, îţi comentezi părerile, contrazici, aprobi şi aşa mai departe. ‘O părere’ vrea să fie ceva mai cu “moţ”. Un editorial pe săptămână despre evenimentul care m-a şocat/amuzat/impresionat/tulburat/atras cel mai mult. Sper să îmi iasă.
Wish me luck!
P.S. Click pe banner


Pentru că tot îşi afişa Vadim toate învăţăturile din ultimele zile…
Eu am învăţat să nu îl mai ascult niciodată pe Cody şi să nu mai plec la drum fără un bagaj dotat cât de puţin. Trei zile fără nişte chestii esenţiale pot deveni un coşmar. În acelaşi timp am învăţat că trei zile care ar [...]


De trei zile am avut nevoie ca să îmi reîncarc bateriile. Trei zile, vorba vine, timpul efectiv a fost ceva mai puţin. Exact ca la fotbal: meciul se joacă 90 de minute, dar mingea “aleargă” mult mai puţin.
Luni, ceasul arată ora două, hai două şi ceva. Locaţia: Gara de Nord. Destinaţia: Piatra Neamţ. Mi-am luat [...]


Uite piesa asta îmi aduce aminte de liceu…
Conexiuni – Tu


Nimic nu e mai placut decât să “freci menta” duminică. Să stai întind pe iarba, să priveşti câte un norişor dubios cum se plimbă hai-hui pe cer şi din când în când să te mai întorci, când pe burtă, când pe spate.
De ceva timp mi-am cam luat gândul de la această “plăcere a vieţii”, mi-am [...]