Cumpărături cu sufletul

tumblr_llbn2yek0v1qikpxao1_1280
De câte ori v-aţi făcut cumpărăturile cu gândul la câţi bani aveţi în buzunar? O dată, de trei, de şapte? Puţin relevant. De câte ori v-aţi gândit câţi bani au în buzunar vecinii din supermarket? Niciodată? La fel de irelevant. Nici eu n-am făcut-o vreodată până joia trecută.

De obicei merg la magazinul din apropierea blocului meu pentru cumpărături rapide. Niciodată nu mă duc cu o listă interminabilă. Totul e în capul meu. Ştiu ce să cumpăr şi în maxim cinci minute am ieşit. Cinci minute dacă am noroc şi nu trebuie să stau zece la coadă. Aşa s-a întâmplat şi joi. Slalom grăbit printre rafturi. Apuc rapid ce am nevoie şi sprint spre casa de marcat. Până să ajung la domnişoarele care mi-ar oferi o “punguţă” până şi pentru o periuţă de dinţi am de aşteptat. E momentul în care încep să citesc absolut orice îmi apare în faţa ochilor. Nume de sucuri, de ţigări, de napolitane, reviste, prostii. Nu şi joi. Trec doar câteva secunde până când la casa din stânga, o băbuţă, care abia se ţinea pe picioare, ajunge în faţă cu o franzelă, două roşii, un castravete şi câteva felii de ceva împachetate în hârtie albă. Rămân cu privirea fixată şi, fără să vreau, aud: “Şapte lei şi 60 de bani. Punguţă?”.

A fost momentul în care timpul a stat în loc pentru bunicuţa aceea. Gesturile i-au încetinit brusc şi privirea i s-a înceţoşat. Ar fi intrat în pământ dacă ar fi putut. Privirea casierei o secera mai puternic în fiecare secundă, iar în spatele ei se crease o coadă serioasă.

“Vai maică, dar chiar atât? Eu credeam că…”, a spus băbuţa, cu jumătate de gură, întreruptă imediat de casieră: “Şapte lei şi 60 de bani.”.Nici apocalipsa n-ar fi dărâmat-o mai puternic pe bătrânică. S-a uitat în stânga, s-a uitat în dreapta, a ridicat din umeri şi a scos nişte bănuţi. Trei lei şi două monede de 50 de bani. “Atât am fetiţă, ce pot să iau cu ăştia?”

Robotul de la casă s-a încruntat şi s-a uitat către bodyguard. Bodyguard-ul s-a uitat la bătrânică şi n-am vrut să-mi imaginez ce putea să urmeze. N-a fost nevoie. Domnul care aştepta ca bătrânica să termine cumpărăturile a scos cinci lei şi i-a dat casierei. “Uitaţi banii pentru doamna aici”. Toată lumea din magazin a zâmbit.

Câţi dintre noi ar fi reacţionat aşa? Habar n-am, dar e foarte relevant.

Advertisements

Posted on February 25, 2013, in Oameni frumoşi, Stories and tagged , , , . Bookmark the permalink. 2 Comments.

  1. DIn pacate ce ai vazut tu este o inselatorie, Am vazut-o de vreo 3 ori la Mega Image la mine in zona, deja bodyguarzii stiu despre ce e vorba si le cer babutelor sa plece. Odata s-a intamplat chiar in fata mea dupa ce chipurile s-a chinuit nu stiu cat sa aranjeze cumparaturile si ii mai lipseau vreo 7-8 lei si se facea ca nu pricepe ce ii spune casiera. M-a intrebat babuta dupa mai bine de un minut daca nu ii pot da eu diferenta. Anticipasem miscarea fiindca nu juca bine teatru si am putut sa ma uit in portofel. Se vedea clar ca avea multe bancnote de 5 si 10 lei si 50 lei dar tinea apasat bine pe partea respectiva sa nu se vada. Cand i-am atras atentia ca are bani destui si i-am arata buzunarul respectiv ca alea sunt bancnotele corecte m-a privit cu ura, a lasat produsele pe tejghea si a plecat.

    Intr-o alta data un om i-a dat vreo 10 lei, cam cat sustinea ca ii mai trebuie.
    Si a treia oara, acum vreo luna cred fiindca nimeni nu ii mai dadea bani si bodiguardul se indrepta spre ea, probabil recunoscand-o a zis ca nu le mai ia si a plecat.
    Initial petrec mult timp la casa facandu-se ca nu stiu sa numere banii, folosesc numai fise de 10 bani, 5 bani si o hartie de un leu. E clar ca sunt oameni saraci dar asta nu e decat o alta forma de cersetorie. Nu-mi imaginez insa ce fac cu produsele, platesc cam 30-50% din pretul lor dar chiar si asa, nu poti face prea multi bani. Cred.

  2. andiamironoaiei

    Te cred si e foarte trist. In acelasi timp sunt absolut convins ca babuta pe care am vazut-o eu nu intra in aceeasi categorie.Privirea ei, gesturile si energia pe care o emana pur si simplu vorbeau de la sine.

    Referitor la ce ai spus tu, imi place sa cred ca oameni de genul asta chiar nu exista. Sper ca n-am sa ii vad niciodata. Sper ca n-am sa fiu pus niciodata in situatia sa scriu despre ei.

    Pana atunci vreau sa ma bucur de cat mai multi oameni frumosi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: